Locuința unifamilială din București s-a dezvoltat în mai multe forme odată cu extinderea limitelor orașului, căpătând numeroase valențe personale. Astfel, prioritizarea grădinii și a spațiului intim au fost considerate ca fiind unele din cele mai importante aspecte legate de confortul utilizatorului. Am propus astfel o casă îngustă care beneficiază de o orientare optimă către SE și o conformare spațială echilibrată prin delimitarea pe verticală a zonei de zi față de zona de odihnă. Rolul cel mai important, în jurul căreia pivotează funcțional casa, îl are scara. Prin poziționarea ei în centru și alipirea la una din laturi s-a obținut un spațiu amplu și flexibil. Aceasta leagă parterul unde se regăsesc spațiile comune cu etajul unde se află două camere de dormit cu spațiile lor adiacente. Tratarea spațiilor interioare este marcată de utilizarea unor tonuri neutre, pastelate și care lasă scara sa fie una din primele atracții ale locuinței. Prin geometria sa aparent firavă, ea conturează o atmosferă luminos și primitor. Căldura atmosferei interioarei este intensificată de asemenea de accente de lemn datorită structurii din lemn lăsate aparente.